Eros and the mysteries of love Book

Ideea fundamentală a acestei cărți ciudate (cel puțin în opinia mea) ar fi următoarea:

„Sexul este 'cea mai mare forţă magică a naturii'; în el acţionează un impuls care prefigurează misterul Unului, chiar dacă aproape totul, în relaţiile dintre bărbat şi femeie, se degradează…, se descompune şi se rispeşte în sentimentalisme fade…. Şi totuşi, dacă în existenţa obişnuită se manifestă involuntar un reflex al unei transcendenţe trăite, asta se întîmplă prin sex şi, cînd e vorba de omul comun, se întîmplă numai prin sex… numai cei ce se ridică pînă la o experienţă eroică sau ascetică merg, în această privinţă, mai departe" (p.409).

Iubirea are un model divin, întrevăzut de Platon și de urmașii lui. Ea nu este atît o atracție fizică (iubirea nu are o finalitate biologică, p.49), cît o chimie psihică (și spirituală). Iubirea a rămas singura modalitate a omului de a se întoarce la principul divin și la starea lui originară. Regăsim în cartea lui Evola ideea platoniciană că erosul este o formă de energie, singura, care poate ridica sufletul pînă în tărîmul Formelor. Numai prin eros sufletul accede la Frumos.

Julius Evola analizează și practicile erotice colective, sărbătorile grecești și romane, misterele, prostituția sacră și hierogamiile (pp.279-286), cultele orgiastice orientale, sabatul medieval și așa-numitele „liturghii negre" (ultimele două îndoielnice) etc.